Scurt istoric al Bisericii Bob din Cluj-Napoca
Episcopul Ioan Bob
Recensământul făcut de autoritățile locale în anul 1786 a arătat că în Cluj locuiau oficial 310 români greco-catolici (aproximativ 100 de familii). În anul 1790 guberniul Transilvaniei condus de Gheorghe Banffy de Losoncz se restabilește la Cluj, fapt care a creat oportunitatea pentru ca Episcopul Greco-Catolic de la Blaj, Ioan Bob de Copalnic-Mănăștur, membru în Dietă, să viziteze Clujul. Cu această ocazie greco-catolicii din Cluj i-au cerut episcopului să intervină în fața autorităților pentru aprobarea construirii unui lăcaș de cult în oraș, deoarece aceștia erau nevoiți să meargă la biserica greco-catolică din Cluj-Mănăștur.
În timpul acela exista o hotărâre a autorităților locale din Cluj care condiționa construirea de biserici la confesiunile care au mai avut biserici construite sau la cele care ar putea dovedi ca au peste 100 de familii rezidente în oraș. Românii greco-catolici din Cluj au îndeplinit aceste condiții, aceștia având peste 100 de familii rezidente în Cluj. Episcopul Ioan Bob care se bucura de un prestigiu deosebit în fata autorităților, sprijinit de secretarul gubernial care ocupa și postul de director al Expediturii Guberniale, Mihail Oros de Fehéregyháza (nobil român Greco-Catolic), reușește să obțină aprobarea pentru construirea unei biserici în interiorul zidurilor orașului.
Edificarea bisericii
Planul după care s-a construit Biserica Bob
Acesta a fost semnat între Episcopul Ioan Bob și Rozalia Gáborfi, soția comisarului regional Ladislau Tőkés, pentru suma de 4.825 florini renani. Doua săptămâni mai târziu, la 24 mai 1798, episcopul semnează contractul antreprenorial de proiectare și zidire a bisericii, cu arhitectul Joseph Leder, pentru suma de 4.828 florini și două butoaie de vin. Condițiile contractului au fost ca biserica să fie construită după planul făcut de Joseph Leder (stilul baroc) și aprobat de autorități. De asemenea, construcția trebuia finalizată în doi ani, iar dimensiunile bisericii trebuiau să fie următoarele: lungimea 9 stânjeni, lățimea 5 stânjeni, înălțimea zidurilor 4 stânjeni și înălțimea turnului deasupra zidurilor 4 stânjeni. Costurile pentru casă, grădină și zidirea bisericii au fost suportate în totalitate de Episcopul Bob, iar omul de încredere al episcopului, însărcinat cu supravegherea lucrărilor a fost secretarul gubernial Mihail Oros care s-a dovedit providențial în edificarea bisericii și a parohiei Clujului.
La data de 16 august 1798 în timpul unei ceremonii obișnuite care a fost celebrată de protopopul Mănășturului, Avram Meheși, a fost așezată piatra de temelie pentru începerea lucrărilor. Până la sfârșitul anului 1798 au fost ridicate zidurile și au fost aduse anumite modificări planului inițial (turnul urma să fie construit în fața bisericii nu deasupra corului cum era în planul inițial). Acest lucru se datorează faptului că vecinul Ladislau Tőkés a vândut din grădina sa 3 stânjeni pentru prelungirea bisericii și 6 stânjeni pentru lărgirea ei. În anul 1799 biserica a fost aproape terminată, lipseau doar geamurile, ușile și tabla de pe turn deoarece arama se găsea foarte greu din cauza războiului.
Deschiderea primei parohii Greco-Catolice din Cluja
Placă sfințire
În același an s-a construit, atașată de biserică, o sacristie (costul 349 florini și 22 cruceri) și s-a început acoperirea turnului, lucrare care s-a încheiat în primăvara anului 1801. De asemenea, au început lucrările de finisare a bisericii, construirea iconostasului și a amvonului, pictarea bolții principale și a icoanelor de pe iconostas, reabilitarea casei de lângă biserică și amenajarea curții. Toate aceste lucrări s-au încheiat în vara anului 1803. Suma totală plătită de episcopul Ioan Bob pentru edificarea bisericii și a casei parohiale din Cluj a depășit suma de 13.000 de florini. Sfințirea bisericii cu hramul „ÎNVIEREA DOMNULUI” a fost oficiată de către episcopul Ioan Bob în vara anului 1803.
Din toamna anului 1803 parohia Clujului a fost ridicată la rangul de protopopiat, iar primul protopop a fost numit parohul bisericii, Dimitrie Vaida de Glod, care în anul 1807 primește demnitatea de canonic al Capitlului Catedral din Blaj. Numirea în funcția de paroh și protopop al Clujului a preotului profesor Ioan Pop de Lemeni a adus mari transformări în plan educațional și pastoral, obținându-se din partea episcopului un post plătit de capelan. De asemenea, parohia Clujului a primit statutul de școală moralis, unde se pregăteau în științe teologice (morală, liturgică și uzul sacramentelor) preoți nou hirotoniți, dar și persoane cu studii liceale care doreau să devină preoți. Primul învățăcel și totodată primul capelan al parohiei a fost Ioan Duca, nepotul episcopului Ioan Bob.
Luna august a anului 1817 a fost marcată de un eveniment deosebit datorită vizitei Împăratului Francisc I al Austriei, care între 18 și 27 august a fost oaspetele clujenilor. Cu această ocazie, la 24 august, împăratul a făcut o vizită inopinată bisericii greco-catolice a Clujului, unde a stat de vorbă cu protopopul Ioan Pop de Lemeni, interesându-se de soarta românilor din Cluj.
Deschiderea primei parohii Greco-Catolice din Cluja
Episcopul Ioan Lemeni
Evenimentele de după 1848 au creat oportunitatea deschiderii unei școli confesionale românești, iar protopopul Ioan Fechete Negruțiu profită de aceasta. În anul 1853 acesta a deschis prima școală românească din Cluj. Primul învățător al acestei școli se spune că a fost Grigorie Chis, dar pentru că nu s-au găsit dovezi ale existenței acestuia credem, bazându-ne pe anumite documente, că primul învățător a fost preotul Grigorie Chifa, capelan al bisericii și catehet al copiilor români de la școlile secundare din Cluj. În anul 1859 a fost înlocuit la școala confesională de către învățătorul Iacob Murășan.
Prima școală românească din Cluj
La 7 august 1864 în această biserică, a avut loc cununia religioasă dintre profesorului universitar Ștefan Micle, viitor rector a Universității din Iași și Veronica Câmpeanu (Micle), oficiată de protopopul Ioan Pamfilie.
Biserica lui Bob din Cluj nu a avut doar un rol spiritual și educațional, ci și unul cultural, social și național. Protopopul Ioan Fechete Negruțiu, profesor de limba și literatura română pentru elevii români din școlile superioare din Cluj, a înființat în anul 1861 o societate de lectură pentru tinerii români din oraș, stabilind sediul în casa parohială. Această tradiție a fost continuată și de succesorul său, protopopul Ioan Pamfilie, care în 1866 a înființat o altă societate pentru tinerii români, al cărei președinte a fost până la plecarea din Cluj (anul 1869), când a obținut funcția de canonic mitropolitan.
Împăratul Francisc I al Austriei
În anul 1872 se deschide Universitatea Franz Joseph din Cluj iar vice rectorul Seminarului Central ,,Sf. Barbara” din Viena, Grigore Silași, este numit profesor de limba și literatura română pentru studenții români. Aici a înființat, împreună cu studenții români și parohia greco-catolică a Clujului, o societate de lectură numită „IULIA”, după modelul celor din Viena, având ca scop promovarea culturală și națională a poporul român. Preotul profesor Grigore Silași în colaborare cu protopopul Gavrilă Pop a înființat în anul 1875 împreună cu fruntașii și cu industriașii români clujeni, „Reuniunea Sodalilor Români din Cluj”. În plus, în anul 1886 aceștia au înființat prima bancă de credit românească din Cluj numită „ECONOMUL”.
Casa Parohială
În primul secol de existență a bisericii nu a fost nevoie de intervenții majore (din câte cunoaștem), până la sfârșitul secolului al- XIX-lea când încep să apară fisuri în ziduri și în bolți. Majoritatea specialiștilor timpului au sugerat că este necesar să se înlocuiască bolta din cărămidă cu una mai ușoară pe structură rabitz. Propunerile acestora nu au fost respectate, iar în anul 1898 pereții au fost legați cu bare de fier și fisurile acoperite cu tencuială. Această improvizație a rezistat până în 19 august 1906 când, în timpul Sf. Liturghii, o parte din bolta principală s-a surpat. Cu această ocazie, care putea fi catastrofală, se realizează prima intervenție majoră în consolidarea bisericii. Bolta principală din cărămidă este demontată și refăcută pe structură rabitz. Această lucrare a fost realizată în toamna anului 1906, de către inginerul Reizinger József pentru suma de 4.402 coroane și 38 fileri.
Construirea primei școli mixte
Școala confesională zidită în 1907
Proiectarea și execuția lucrărilor au fost realizate de inginerul Pákey Lajos pentru suma de 44.063 coroane și 85 fileri. O altă mare realizare a acelui an a fost cumpărarea grădinii din fața școlii de la baroneasa Bornemisza pentru suma imensă de 20.000 de coroane, din care 10.000 au fost donate de marele binefăcător al bisericii Ștefan Havași.
Un moment care a întristat comunitatea greco-catolică a fost atunci când legea marțială a recvirării clopotelor s-a impus și la Biserica Bob din Cluj. La data de 2 septembrie 1917, tabla din cupru de pe turnul bisericii și clopotele mari au fost ridicate de armată pentru a fi transformate în tunuri și cartușe. Aceștia au lăsat doar clopotul mai mic (aproximativ 50 kilograme), iar pe turn au pus tablă zincată.
Interiorul bisericii după renovarea din 1922
În vara anului 1922, în timpul păstoririi protopopului Dr. Elie Dăianu, sub îngrijirea și cu cheltuiala Reuniunii Femeilor ,,Sf. Maria’’, sponsorizate parțial și de Comisiunea Monumentelor Istorice din Transilvania, biserica a fost restaurată și zugrăvită. Cu această ocazie a fost introdus și curentul electric, s-a montat un candelabru (donație din partea magistratului Gheorghe Sion), bolta principală a fost vopsită în culoarea azurie și decorat cu stele, respectiv arcadele și stâlpii au fost decorați cu cruci, iar restul bisericii a fost zugrăvit în alb. Reuniunea Femeilor ,,Sf. Maria’’ a fost înființată în această biserică de către preotul Ștefan Roșianu în 16 iunie 1902.
Biserica după bombarbamentul din 9 octombrie 1944
Cel de-al Doilea Război Mondial și-a lăsat amprenta nu numai în sufletele oamenilor ci și asupra Bisericii Bob din Cluj. La 9 octombrie 1944 un proiectil a căzut pe casa vecină și în curtea acesteia, avariind biserica la acoperiș și turn. De asemenea, ferestrele au fost sparte, iar tencuiala, în urma șocului creat asupra zidurilor, a căzut din multe părți ale bisericii. Din cauza acestei situații nu se mai putea sluji în biserică, motiv pentru care, la 3 decembrie 1944, parohul bisericii dr. Vasile Aștileanu a deschis o capelă în localul casei parohiale.
Episcopul Florentin Crihălmeanu sfințește crucea de pe turnul bisericii
Lucrările de restaurare au început în anul următor și s-au încheiat în primăvara anului 1947. Acestea au debutat cu reparația acoperișului și a turnului. De asemenea, s-au închis ușile dinspre curte și de la strada Bob, s-au zidit două încăperi în lateralele turnului, s-a închis ușa de la sacristie care făcea legătura cu prezbiteriul și s-a legat printr-un tunel cu altarul. După toate acestea, s-a continuat cu tencuirea interioară și exterioară a bisericii. La 6 septembrie 1945 s-a înlocuit crucea de pe turn cu una nouă, turnată din bronz. În anul următor, profesorul Virgil Constantinescu a pictat mural întreaga biserică, s-a schimbat mobilierul vechi și s-a montat un al doilea clopot donat de primăria Clujului. Costul total al lucrărilor a fost de 200.000.000 lei. Resfințirea bisericii a fost oficiată de Episcopul Iuliu Hossu la data de 25 mai 1947.
Dacă facem un bilanț a primilor 150 de ani de existență a Bisericii Bob din Cluj vom constata multe realizări, iar dintre preoții care au păstorit parohia, doi au ajuns episcopi, 14 au ajuns canonici în Capitlul Catedral și 22 au fost profesori la Teologia din Blaj.
Desființarea bisericii Greco-Catolice
Revenirea Bisericii Bob din Cluj la proprietarul drept
Altar
Imediat după retrocedarea bisericii s-au făcut anumite lucrări de întreținere la acoperiș, s-a completat tencuiala pe exterior, s-au curățat picturile și icoanele de pe iconostas, s-a renovat sacristia și s-a făcut mobilier. Timp de doi ani și jumătate (2 iulie 1995-13 martie 1998) Biserica Bob a funcționat ca și Catedrală a Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Timpul și-a spus cuvântul și după două secole de la zidirea bisericii fisurile din ziduri și din bolți erau tot mai evidente. De asemenea umiditatea din pereți a afectat cărămida și tencuiala, iar acoperișul, din cauza fisurilor mari din zid, s-a deplasat, permițând apei să pătrundă în bolți.
Biserica Bob
În anul 2016 s-a luat decizia de restaurare generală a bisericii în vederea creșterii numărului mediu de vizitatori și cu ajutorul firmei de managementul proiectului Regional Consulting & Management SA, proiectare Trimpex Gloria SRL, respectiv asistență tehnică Ostentum SRL, s-a implementat proiectul de „Reabilitare și introducere în circuitul turistic Biserica „Învierea Domnului” – Bob”, obținându-se fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 –
Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. La 25 august 2017 s-a semnat contractul de finanțare nr. 358 cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene (denumire actuală: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației) în calitate de Autoritate de Management și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest în calitate de Organism Intermediar, iar la data de 20 noiembrie 2018, în urma organizării procedurii competitive de achiziție, s-a semnat contractul de lucrări de reabilitare cu firma de construcții Addconcept SRL. Lucrările au început în 6 mai 2019, iar la 5 noiembrie 2019, Episcopul Florentin Crihălmeanu a oficiat binecuvântarea crucii de pe turnul bisericii. Termenul de finalizare a proiectului este 24 august 2021. Valoarea totală a proiectului este 2.626.830,21 lei, din care finanțare nerambursabilă 2.291.331,61 lei.
În prezent Biserica Bob, la care este afiliată parohia Cluj II, este administrată de preotul Nicolae Țap avându-l ca vicar pe preotul Titus Simion Sas. Deși parohia are un număr mic de enoriași (aproximativ 250), biserica este frecventată și de alți enoriași din celelalte parohii ale Clujului. De asemenea la această biserică își desfășoară, încă din 1995, activitatea corul „Angeli”, dirijat de profesoara Angela David.